Repertoriul de cuvinte s-a largit considerabil in ultima luna: adaugam la lista tractor (ta-toor, cu accentul pe silaba ta) , roti (oate), usa (uta, si tot uta este si huta-huta), geam (mam sau nam, nu se intelege), cal (cau), sapca (aca).
De asemenea, spune DA (si da din cap aprobator) si NU si da din cap stanga dreapta, adica asa cum se face. Acestea in contextul vorbitului la telefon. Ia cate un telefon, sau telecomanda, sau alt obiect cam de aceeasi forma, il pune la ureche si incepe: auo, auo, pa, pa, nu, da, da, da...
Ne recunoaste in poze: mami! tati! bui! (buni).
Unul din primele lui cuvinte a fost oaie, prin august anul acesta. Acum recunoaste o oaie nu numai desenata, dar si in fotografii sau in realitate! Mai recunoaste porcul (pocu) si calul (cau) si desenati si in fotografii, si in realitate.
Personajele din Winnie the Pooh (sau winnie the puah cum zice tati...) sunt foarte importante: uini, aioi, pitica (ala e tigrul, vazut ca o pisica, desigur).
De asemenea am mai lucrat la trenuletul Thomas, care era intr-o vreme POPA.
Dupa ce ne-am uitat la desenele cu dinozaurul plimbaret Tom, si am reusit sa ii zicem chiar Tom... Thomas a devenit din Popa, MOMA... o fi bine, n-o fi bine, numai asta am auzit,
caci de Craciun a primit un rucsac din plus in forma de Thomas,
cat si un puzzle din lemn, cu magneti, care il reprezinta tot pe Thomas 3D.
Si cu magnetii ne-a facut o surpriza... nu gaseam una din piese nicaieri in casa,
si am cautat de am zapacit.
La un moment dat am zarit-o, intamplator... era pe usa frigiderului!!!
In seara aceasta... ne-a uimit de nu ne reveneam (28 decembrie). S-a dus la cuptorul cu microunde si a inceput sa bombane: apte, noua, op, cici. Si iar: apte, noua, op, cici.
Eu spalam vase, nu eram prea atenta. Cand am auzit a doua oara aceeasi chestie, am si percutat (fimiu stie cifre?!?!?!) si m-am si uitat la el...
Ce facea micutul... punea degetul pe cifrele de la panoul cuptorului si le numea pe cele cunoscute: sapte, noua, opt si cinci. Punea degetul pe cifra respectiva si o numea, pe restul nu le baga in seama.
Si zau ca nu m-am chinuit sa-l invat cifre la varsta de un an si optluni... Trebuie sa fie telefonul vorbitor de jucarie de la Fisher Price cu care adoarme in mana de cand avea sase luni...
A, si cea mai tare-tare-tare: FLUTURELE...este FUTETE!!!
:)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu