prin Herastrau...

Sau cum e sa nu ai copiii, sa nu intelegi cum ar fi sa ai, si nici sa nu-ti pese...

Ne plimbam prin Herastrau, pe aleea cu fantani.

Forfota, ca duminica seara in parcuri, copii, biciclete, triciclete, role, caini, skateri, pietoni, bastoane, baloane, doi clowni...
Lipsesc lozurile de trei lei si merele in glazura rosie, dar pun pariu ca, cel putin merele, sunt un pic mai sus langa pod.

Stam putin sa se uite copiii la apa, le place foarte mult... si la un moment dat Teo se smulge din mana mea si traverseaza aleea in fuga...
o "domnisorica", dar nu chiar mica, pe role, tocmai ia curba in mare viteza, nu vede, nu incetineste, sau nu poate... Teo zboara peste ghetele ei si plonjeaza pe burta - taras cam un metru. Usor uimit schiteaza un urlet, deja sunt la el sa-l vad ce a patit, sa-l linistesc.
Domnisorica plecase. Nici nu s-a uitat in urma.

Ma uit la copil, n-are mai nimic, doar si-a julit palmele nitel, si un genunchi, pantalonii nitel murdari si cam atat. Ii explic. Uite de ce nu e bine sa fugi fara sa te uiti, de ce trebuie sa mergi de mana cu mami, sau pe langa mami, intotdeauna trebuie sa te uiti in stanga in dreapta pe unde mergi, ai traversat aleea si nu te-ai uitat... n-ai fost atent... si uite, te-ai ciocnit cu domnisoara...

Ma rog, sa invete si copilul ceva, daca tot a gustat asfaltul. Printre dinti adaug totusi... "putea si ea sa se opreasca sa vada daca esti ok..."
Cum intre timp intrasem deja pe o alta alee, dam de individa, care aude ce bombaneam eu... si... ei bine... imi spune:
"sa te inveti minte sa-ti tii copilul de mana, cucoana - nu sa-l lasi sa alerge, ca eu n-am cum sa ma opresc!!!"

Inainte sa ma enervez de tot ii repet ca n-o consider vinovata, cred doar ca putea sa se opreasca sa vada daca l-a lovit rau, daca e ok... poate era singur, poate nu eram atat de aproape... in fine.

Acuma... chiar asa. E normal sa-mi tin copilul legat de mine chiar si in parc?! (ca eu il tin cat pot, asta e altceva... dar intamplarea de azi e o dovada ca nu-i place sa fie tinut tot timpul "la picior"...)
Exista alee de roleri... exista trasee marcate pentru biciclisti... totusi fiecare poteca pute de roti, claxoane, viteza, figuri - iar cei care aleg sa se plimbe pe jos se feresc ca gainile sa nu dea vreo roata netoata peste ei?!

Ma plimbam si eu cu rolele prin parc, pe vremea cand nu erau poteci de bicicleta si piste de rolleri... mi se parea insa normal sa nu-i deranjez pe cei din jur... daca e aglomeratie sau plin de copii sa incetinesc... sa ocolesc... si sa-i feresc pe cei pe langa care ma deplasez. (sunt nebuna???)

Iar atitudinea asta, "nu e vina mea, pa-pa" ma umple de scarba.
Mai drastic spus, domnisoara ar putea fi conducator auto, si ar putea lovi un pieton... care, sa zicem, ar traversa neregulamentar.
Extrapoland, s-ar uita bine dupa semnul de "trecere pietoni" apoi ar pleca in tromba, lasandu-l pe idiot sa sangereze pe sosea. Doar e vina lui, nu?

Sau, mai bine, s-ar opri sa-i dea vreo doua... sa se uite bine alta data pe unde traverseaza...

Keep on popping....

Intrucat Teo nu se lasa si in fiecare zi produce cateva fragmente de gandire pura care mie (deh, mama) mi se par notabile, voi deschide un post cu perle, pe care il voi edita de fiecare data.


august 2009, doi ani si patru luni:

- propozitie luuunga: Dorel se joaca cu cablul de la calorifer!
- alta propozitie: Am pus parchet (cine? Dorel cu mami si cu tati...) in casa asta ca sa se tarasca pe jos mai bine Teo si cu Radu. (adica vorbim, nu ne incurcam...)

- "Mami s-a tuns pe picioare"!!!!! ?!?!?! (actiune numita epilare, si executata in absenta lui... era cazul, clar.. daca a observat pana si copilul)

octombrie 2009

- hai, cine vine sa-l spal pe dinti?
- RADUUUU!!!! striga Teo si fuge sa se ascunda....

la cumparaturi, cu pretentii....
- ce-i asta?
- buretelul bob (pantofi cu Sponge Bob) iti plac?
- nuuuuu, nu vrei buretel!!! sa plece buretelu', e urat, nu vrei pantofi cu buretelu' boooob!!! (mai avea putin si plangea...)

prin casa:
- desface Teo un pampers (uscat) si zice "uite, are niste arcuri!!!"

- "vrei sa plimbi motocicletele pe salbaticii astia!"
Teo statea la masuta lui, cu o carte cu animale salbatice. S-a uitat la ea ce s-a uitat, apoi s-a plictisit, a pus cartea inclinata (rampa pentru masinute si motociclete) si a cerut motocicletele sa se joace cu ele...

noiembrie 2009:

stai putin sa-ti aduc granulele homeopate, ii spun lui Teo si dau sa ies din camera.
El imi raspunde, prompt:
INTEGRALE!!! Vrei granulele alea INTEGRALE!!!!

Volvo

Perla perlelor tuturor timpurilor (pana azi, evident).

O stiti pe Marsha? Micuta, blonda, sapca rosie, umbla cu Roary, cand nu e cu Teo....
Adica ea:



Mai departe... stiti sigla Volvo?




Pe Teo care stie toate siglele de masini, il stiti... Cea mai mare distractie e sa numim toate masinile intalnite la plimbare... si sa strigam, neaparat foarte tare, dupa bemweuri.

Pe Marsha a pierdut-o prin casa, o tot cauta de ceva timp, si in seara aceasta a regasit-o.

Foarte fericit s-a asezat turceste pe tatami "uite!!! am gasit pe Marsha!!! mami, e Marsha" si o tine in mana la distanta, o apropie, o pupa, iar se uita lung la ea...

"Marsha are mainile Volvo".

Paf. Bang. Ne-a luat ceva. Voua?

perle, proaspete...

Din categoria "sa facem misto de mami"

- il dau in leagan, fericire mare; da capul pe spate, se loveste de spatar si incepe sa rada.
Eu il intreb "de ce dai cu capul, draga?"
si el... "de leagan" si rade la (de) mine...
Asa intrebare... asa raspuns....

- plimba pe podea un porc de plastic, albastru.
Ce faci? il intreb.
"te tarasti cu pocu"
si ce face porcu?
"albastru" vine raspunsul prompt...

- scartaie papucii pe gresie si face un zgomot enervant. Pana la urma strig la el, sa se potoleasca.
Si el "faci ca Pato, da-da-da"...
Iar azi incepe sa topaie pe strada si sa-si dea cu palmele peste fund: "dansezi ca Pocoyo!!!"
Pocoyo asta, un adevarat izvor de inspiratie...

si... era sa uit... de tuksi-tuksi, ati auzit? Aveti si voi???

"vine tuksi-tuksi"
ce e aia?
"e in case!!!"
hai, ma, si ce face?
"ia copiii. (?!?!?!)... la plimbare (:)))"
si unde e?
"in case"
a, tu il vezi?
"da. si mami il vede"
unde????
"e tati!".

hm... si de aici ne invartim in cerc, ca daca il intreb mai multe raspunde numai cu "da".... sper ca nu l-a speriat bunicul cu ceva "bau-bau" ca ma supar rau. Oricum n-ar recunoaste... in fine.